În iunie 1930, a fost organizat la Bucuresti un concurs pentru selectarea de către aviația militară, a unui avion de vânătoare. S-au desfășurat 15 probe de evaluare a performanțelor avioanelor concurente.
Acest eveniment, a fost doar o etapă în luarea unei decizii privind dotarea cu un avion de vânătoare performant, produs într-un procent cât mai mare în Romania, inclusiv motorul.
Pe lângă aspectele tehnice, trebuiau rezolvate și aspectele financiare, în condițiile în care Romania, aflată în plina criză economică, fusese nevoită să facă împrumuturi substanțiale pentru stabilitate financiară și dezvoltare economică, cheltuielile bugetare fiind monitorizate de creditorii străini.
Participanți la competiție :
PZL P.1, Dewoitine D 27, Letov Š-31, Fokker D XVI, Junkers K 47, Fairey Firefly IIM, Morane Saulnier 222.
Tipuri avioane :
– 2 monoplane aripă parasol – Dewoitine D 27, Morane Saulnier 222
– 1 monoplan aripă sus – PZL P.1
– 1 monoplan aripă jos – Junkers J 47
– 3 biplane – Fairey Firefly IIM, Letov Š-31, Fokker D XVI
Structuri :
– 2 complet metalice : Ju 47, PZL P.1
– 3 metalice acoperite cu metal și pânză, Dewoitine D 27, Fairey Firefly IIM, Letov Š-31
– 2 metal și lemn acoperit cu pânză și placaj ; Fokker D XVI, Morane Saulnier 222
Motoare :
– 4 răcite cu aer în stea :
- BMW Hornet (licență Pratt&Whitney) – 590 CP (din el va deriva BMW 632 folosit pe IAR 37 și ulterior BMW 801 folosit pe FW 190)
- Gnome-Rhône 9 As – 600 CP ( este derivat din motoarele Bristol – va fi produs și în Romania ca IAR 9Ic 40)
- Walter Mercury 553 CP – motor Bristol Mercury produs sub licență de către Walter în Cehoslovacia
- Armstrong Siddeley Jaguar – 460 CP ( 60 de motoare Jaguar de 375 CP au fost cumpărate de Romania de la englezi la renunțarea contractului cu Armstrong Siddely Siskin în 1925, în urma “afacerii Armstrong Siskin” și au fost montate ulterior pe avioane SET 7, SET-X)
De remarcat faptul că avioanele, realizate în anii 1928-1929, înca nu folosesc carenajul NACA pentru capotajul motorului. Acesta a apărut după 1930 și a redus rezistență la înaintare cu circa 30%.
– 3 în V 12 răcite cu lichid
- Hispano Suiza 12Lb – 500 CP ( a fost dezvoltat ulterior în 12Y de 1000 CP în 1939 ; a fost produs sub licență în Cehoslovacia și în URSS – motoarele VK 105, VK 107 care au echipat seria de YAK și LaGG, au depășit 1500 CP)
- Hispano Suiza 12Mc – 630 CP
- Rolls Royce Kestrel 480 CP -( a fost dezvoltat până în 1940 când a atins max. 700 CP – nu a fost produs sub licență în nici o țară)
Radiatoarele folosite de motoarele răcite cu lichid erau foarte mari, instalațiile nefiind presurizate și înca nu se folosea etilen glicolul ca agent termic
Fairey Fairefly II M PZL P.1 Dewoitine D 27
Regele Carol și Prințul Nicolae au asistat la derularea concursului
Avioane participante
JUNKERS K 47
Tip : monoplan aripă joasă
Structură : metalică cu înveliș dural ondulat
Motor : răcit cu aer în stea – BMW Hornet licență Pratt&Whitney – 590 CP
Viteză maximă : 300 km/h
Nr exemplare : 23 Primul zbor – 1929
Operatori : China, URSS, alte 3 exemplare folosite de școala clandestină germană de la Lipetsk (URSS)
Avioane asamblate de sucursala Junkers din Suedia, datorită restricțiilor impuse Germaniei privitoare la construcția de avioane militare
DEWOITINE D 27
Tip : monoplan aripă parasol
Structură : fuzelaj – metalic ; aripă și ampenaje învelite pânză
Motor : răcit cu lichid Hispano Suiza 12Mc – 500 CP
Viteză maximă : 312 km/h
Nr exemplare : 72 Primul zbor – 1928
Operatori : Elveția – 66. România – 3, Yugoslavia – 3
MORANE SAULNIER 222
Tip : monoplan aripă parasol
Structură : lemn și metal cu înveliș pânză și placaj
Motor : răcit cu aer în stea – Gnome-Rhône 9As- 600 CP
Viteză maximă : 288 km/h
Nr exemplare : 2 Primul zbor – 1928
PZL P1
Tip : monoplan aripă sus tip “pescăruș”
Structură : metalică cu înveliș dural – panouri tip Wibault
Motor : răcit cu lichid Hispano Suiza 12Lb – 630 CP
Viteză maximă : 302 km/h
Nr exemplare : 2 Primul zbor – 1928
FOKKER D XVI
Tip : biplan (sesquiplan)
Structură : fuzelaj metalic cu înveliș pânză, aripă lemn învelită în pânză și placaj
Motor : răcit cu aer Armstrong Siddeley Jaguar 460 CP
Viteză maximă : 320 km/h
Nr exemplare : 22 din care unul în România Primul zbor – 1929
LETOV Š-31
Structură metalică
Tip : biplan
Structură : fuzelaj metalic cu înveliș pânză, aripă metakică învelită în pânză
Motor : răcit cu aer Walter Mercury 553 CP
Viteză maximă : 300 km/h
Nr exemplare : 22 din care unul în România Primul zbor – 1930. A zburat după modificări ca Š-231 în 1933 si a devenit operativ în 1936
Fairey Firefly II M
Tip : biplan
Structură : fuzelaj metalic – varianta inițială Fairey Firefly II a avut structură de lemn, dar a fost refuzată de RAF
Motor : răcit cu apă RR Kestrel 480 CP
Viteză maximă : 282 km/h nivelul mării , 359 km/h la 4000 m
Nr exemplare : 91 A fost cumpărat de Belgia, fiind refuzat de RAF. Primul zbor – 1929
În final, nu a fost luată nici o decizie referitoare la selecția unui avion dintre cele participante.
Au continuat negocieri cu firme din Marea Britanie : Vickers și-a manifestat interesul de a oferi licențe pentru avioane în parteneriat cu Armstrong Siddeley, producătorul motorului Jaguar. Acest motor era deja depăsit, puterea sa maximă fiind de doar 470 CP, realizată de ultimele modele dezvoltate în 1928. Romania avea în dotare acest motor.
O alta ofertă a fost a celor de la Napier, care au propus doar vânzarea de motoare Napier Lion, dar nu si acordarea de licență. Motorul Lion W 12, era foarte asemănător cu Lorraine Dietrich W 12 produs la IAR . Aceste motoare cu cilindrii independenți, erau deja depașite tehnologic.
În urma rezultatelor concursului, au apărut evidente tendințele de dezvoltare a avioanelor de vânătoare :
– realizarea structurilor metalice și eliminarea componentelor din lemn
– construcția învelișului din dural și renunțarea la pânză
– soluție constructivă tip monoplan
– un usor avantaj pentru motoarele răcite cu aer în acel moment
Pe parcursul anului 1930, au început probele de zbor ale primului avion proiectat si realizat Brașov, IAR CV 11.
Decizia finală privind dotarea cu un avion nou de vânatoare ce urma să fie fabricat în Romania, a fost luată pe baza unor elemente suplimentare apărute în anul 1931.
Bibliografie :
http://www.histaviation.com/Junkers_A_48__and_K_47.html
https://en.wikipedia.org/wiki/Morane-Saulnier_MS.221
https://en.wikipedia.org/wiki/Letov_%C5%A0-31
https://www.belgian-wings.be/fairey-firefly-iim/
https://www.fokker-history.com/en-gb/d-xvi
https://en.wikipedia.org/wiki/Junkers_K_47
https://en.wikipedia.org/wiki/PZL_P.1
https://en.wikipedia.org/wiki/BMW_132
https://en.wikipedia.org/wiki/Klimov_VK-107
https://en.wikipedia.org/wiki/Hispano-Suiza_12Y
Samoloty mysliwskie Pulawskiego – od PZL P.1 do PZL P.8 – autor Andrzej Glass
Achiziționarea de licențe pentru industria aeronautică – începutul anilor 1930 – dr. Viorel Gheorghe
amnr.defense.ro/app/webroot/fileslib/upload/files/Revista_Document/Revista_087_2020.pdf
https://www.bnr.ro/DocumentInformation.aspx?idDocument=23452&directLink=1