Rapoarte ale Legației franceze la Bucuresti referitoare la contractele de motoare
1932-1933
Legenda VII
Societatea Gnome Rhône a pus condiția să fabrice 100 motoare
Contractul inițial de licență prevedea ca societatea Gnome Rhône să realizeze 100 de motoare Mercury în uzinele din Franța. Acestea ar fi fost motoare realizate în cote metrice, urmând ca partea română să înceapă apoi fabricația acestor motoare. În Anglia nu fuseseră fabricate decât în inch. Colaborarea între englezi și Gnome Rhône începuse în 1925, când francezii au cumpărat licența pentru motorul Jupiter, au transformat desenele în sistem metric și au vândut licența de fabricație, având exclusivitate în toate țările din afara Commonwelth, în 14 țări. Pentru a vinde licența de Mercury, întâi era nevoie de adaptarea proiectului și fabricarea unui număr de motoare pentru testare și omologare.
Legenda VIII
Intervenția statului francez pentru a susține firma Gnome Rhône
Din nota ambasadei franceze, reiese că Guvernul francez, care prin reprezentanții săi participa la redresarea financiară a României, s-a opus derulării acestui contract și a celui de cumpărare licențe PZL, considerănd că nu există resursele financiare necesare și în acelasi timp a refuzat să acorde credit guvernamental firmei Gnome Rhône.
Intervenția guvernului francez, a fost percepută în România ca o piedică în cumpărarea de avioane poloneze, mai ales în condițiile în care se înființase taxa “timbrul de aviație”, prin care se putea finanța înzestrarea și în plus, firma Gnome Rhône, oferise creditare pentru cumpărarea licențelor de motoare K.
În concluzie, nota recomandă reluarea negocierilor pentru avioanele PZL și motoare gama K, ce fuseseră întrerupte de intervenția guvernului francez.
Cea de a doua notă a Legației franceze, se referă la negocicerea contractului de licență pentru motoare Gnome Rhône 9K, 60 de bucăți urmând a fi construite în Franța și urmând cesionarea gratuită a licențelor pentru toată gama de motoare k5, K7, K9,K14. Se specifică faptul că partea română a solicitat această clauză, pentru renunțarea la licența Mercury.
Firma Gnome Rhône a cerut ca pentru a nu apare public cedarea gratuită a contractelor, fapt care ar fi afectat negocierile cu alți clienți, să existe în contract trecută suma de 1 milion franci si emiterea unei scrisori din partea Guvernului României, care să confirme efectuarea plății.
Una din sugestiile celor de la Legația franceză, se referă la răspunsul necesar pentru scandalul creat de concurență prin scrisori anonime, acuzații care susțin că afacerea făcută cu licența de motoare este bazată pe corupție. În opinia lor, este necesară prezentarea condițiilor de preț si a celor tehnice, prin care Guvernul Franței a cumparat motoare identice de la societatea Gnome Rhône.
Prin scrisoarea din 27 martie 1933, Subsecretariatul de Stat al Aerului, a solicitat prin atașatul militar francez de la București, informațiile despre motoarele 9K, ce urmează a fi contractate de partea română.
S-au solicitat:
– numărul de motoare 9Krsd comandate de Guvernul francez
– prețul și accesoriile livrate
– copie a certificatului de omolgare
– un exemplar al caietului de sarcini al armatei franceze dupa care s-au receptionat aceste motoare
– executarea unor teste ale unui motor 9Krsd pe bancurile oficiale de probă folosite de armata franceză.
Subsecretariatul de Stat al aerului consideră ca indispensabilă realizarea acestor teste înainte de semnarea contractului de licență.
Contractul între Ministerul Apărării și firma Gnome Rhône pentru motoarele seria K, a fost semnat pe 12 aprilie 1933.
Cum au apărut aceste legende ?
În primul rând este vorba despre rapoartele întocmite de Serviciul Secret de informații în timpul desfășurării așa zisei “afaceri Carp”. Au fost momente foarte tensionate, care au dus la arestarea și condamnarea directorului tehnic al IAR, cel mai bun specialist în motoare, împreună cu alți ingineri si maiștri. În februarie 1938, Radu Irimescu, care susținuse contractul cu Gnome Rhône, a plecat din funcția de ministru al Ministerului Aerului și Marinei, fiind numit ambasador la Washington. Rapoartele sunt evident tendențioase, arătând în mod subiectiv, că vina aparține “fostului” ministru, explicând totodată modul defectuos în care acesta a luat deciziile pentru licențele de motoare.
Este greu de crezut că autorii acestor rapoarte aveau o pregătire tehnică deosebită în domeniul fabricării motoarelor de aviație. Să nu uităm ca Mihail Moruzov, șeful SSI avea 3 clase primare. Probabil că, astfel de rapoarte ereau folosite de beneficiari pentru interesele politice de moment. O analiză a afirmațiilor din aceste rapoarte arată lipsa totală de obiectivitate a autorilor. Moruzov tocmai întocmise pe data de 7 februarie un raport către Carol al II-lea prin care propunea instaurarea dictaturii regale în scopul de a se însănătoși prin măsuri energice “puterea morală a țării și spiritul de disciplină al fiilor ei”
Este interesant ce a consemnat în jurnalul său Constantin Argetoianu pe data de 5 februarie 1938, fost prim ministru și consilier al regelui Carol al II-lea începând cu 1938, referindu-se la “afacerea Carp”. A sintetizat conflictele și interesele din jurul înzestrării aviației militare.
Din nefericire, aceste rapoarte au fost folosite ulterior de anumiți așa ziși “istorici de aviație”, ca niște surse demne de încredere, încercând în mod obsesiv să demonstreze legăturile de corupție cu Regele Carol, cu prețul eludării adevărului istoric. În final nu s-a adus nici o dovadă, autorii reușind doar să distorsioneze realitatea faptelor.
O altă sursă de informații potrivite mai bine în pagina unui tabloid, sunt memoriile unui anume general aviator, care pare că a luptat aproape singur să demaște neregulile din înzestrarea cu avioane militare, făcând diverse rapoarte care nu au fost luate în considerare.
Combinarea celor două surse a dus la “legendarea” acestor subiecte !! S-a reușit formarea unei imagini deformate, în care este aproape complet neglijat rolul specialiștilor romăni care au proiectat și construit avioane, motoare, aparate de bord.
Din fericire, avioanele și motoarele de aviație nu au fost făcute nici de turnătorii la serviciile secrete și nici de acestea, și cu atât mai puțin de acei istorici lipsiți de obiectivitate care au construit o imagine deformată a faptelor. Construcția motoarelor este foarte dificilă, necesită foarte multe teste și încercări, care de multe ori nu sunt încununate de succes și de aceea este greu de înțeles și judecat “din afară” tot acest proces laborios. Au fost făcute de specialiști cu bune cunostințe tehnice, care au avut realizări remarcabile ținând cont de situația economică și nivelul tehnic din România acelor ani.
Tot respectul pentru specialiștii din IAR Brașov !
Articole recomandate:
Motoare Bristol sau Gnome Rhône ? 1931-1933 (I) Aspecte financiare
Motoare Bristol sau Gnome Rhône ? 1931-1933 (II) Aspecte tehnice
Decizii majore pentru IAR – 1930 : Motoare răcite cu aer sau lichid ?
Bibliografie:
Arhivele Naționale Militare Române
fond MAM (946) dosar 13/1938 f 11-12 (rapoarte Biroul 2) : dosar 17/1938 f.3, dosar 6/1926 f 4-5, dosar 17/1938 f 40, dosar 16/1938 f1-5, dosar 17/1938 f 1-3
fond Inspectoratul General al Aeronauticii: dosar 352/1931 f 2-38
fond Ministerul Aerului si Marinei (946): dosar 16/1938 f 21-36, dosar 13/1938 f 11-12 f 14, dosar 16/1938 f 7-8
Industria Aeronautica Română Brașov 1925-1945 – autor Ioan Dumitașcu
https://en.wikipedia.org/wiki/Gloster_Gauntlet
https://en.wikipedia.org/wiki/Gloster_Gladiator
https://en.wikipedia.org/wiki/Bristol_Blenheim
The P.Z.L. P – 11 – Profile Publications No 75 Paperback – January 1, 1965
Journal Gnome Rhone https://www.museesafran.com/en/publications-safran-museum/Publications?financial_term_id=1239
https://en.wikipedia.org/wiki/PZL.50_Jastrz%C4%85b
Însemnări zilnice – Constantin Argetoianu
https://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Irimescu
https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Moruzov
Din amintirile unui vechi aviator – autor Gheorghe Negrescu
S-a furat aviația – autor Valeriu Avram
